Cullettivita di Corsica Cullettivita di Corsica
Cullettività di Corsica - Collectivité de Corse

Lingua corsa

Firma di a Cartula di a Lingua Corsa da a Federazioni di i fieri rurali agriculi è artigianali di Corsica marcuri u 14 di marzu di u 2018 sala Simon’ Ghjuvanni Vinciguerra, Cunsigliu di a lingua corsa

Signature de la Charte de la Langue Corse par la Fédération des foires rurales agricoles et artisanales de Corse mercredi 28 février 2018 salle Simon'Ghjuvanni Vinciguerra, Cunsigliu di a lingua corsa ancien tribunal, Corti



Saveriu Luciani, Cunsiglieru esecutivu incaricatu di a lingua corsa, Prisidenti di l’Uffiziu idrolicu di Corsica è Joëlle TitrantI-Suzzoni, Prisidenti di a federazioni di i fieri rurali agriculi è artigianali di Corsica (FFRACC), in prisenza di Migheli Leccia, Prisidenti de l’associu « Parlemu Corsu », anu firmatu una nova cartula di a lingua corsa marcuri u 14 di marzu in Corti.

Saveriu Luciani, Conseiller exécutif en charge de la langue Corse, Président de l’Office d’équipement hydraulique de Corse et Joëlle TitrantI-Suzzoni, Présidente de la fédération des foires rurales agricoles et artisanales de Corse (FFRACC), en présence de Migheli Leccia, Président de l’association « Parlemu Corsu » ont signé une nouvelle charte de la langue corse le 14 mars dernier à Corti.


A Cartula di a lingua corsa

Prumossa dapo u 2013 da a Cullittività Tarrituriali di Corsica è oghji da a Cullittività di Corsica, t’hà par scopu principali a Cartula di a Lingua corsa, di favuriscia l’usu è a visibilità di a lingua corsa in tutti i campi di a vita suciali. Mubilizà l’attori isulani principali (cullittività publichi, amministrazioni, impresi, associ) in ghjiru à duminii sfarenti tali a furmazioni di i parsunali, u sviluppu di a cumunicazioni à l’internu com’è à u fora, a signaletica o ancu l’accuglienza di u publicu, hè u so principiu.
 
In u 2015, hà aduttatu l’Assemblea di Corsica un pianu di sviluppu « Lingua 2020 : Pianificazioni pà a nurmalizazioni di a lingua corsa è u prugressu versu una sucità bislingua », fissendu ughjittivi di prugrissioni novi à via di a nurmalizazioni di a lingua è di una sucità bislingua. Accirtendu di sta manera l’impurtanza di a lingua corsa da ligamu suciali, si tratta di cuntinuà è di sustena a mubilizazioni di l’insemi di l’attori isulani è citatini in ghjiru à un cuncensu rilativu à l’imbuschi di u sviluppu è di a difusioni di a lingua in a sucità. Parciò, tinendu contu di a situazioni linguistica attuali, arricummanda u Pianu Lingua 2020 un’ivuluzioni di a cartula di a lingua corsa affin d’adattà di manera cuerenti i mezi affittati da nurmalizà l’usu di a lingua in a sucità.
 
Cust’annu, annant’à st’arnesu di prumuzioni di a lingua, a Cullittività di Corsica faci mostra d’innuvazioni. Infatti, stu dispusitivu missu in opara dapo u 2013 hà parmissu di studià u cumpurtamentu di a pupulazioni di pettu à a lingua, di misurà ni i so raprisintazioni, a vulintà d’amparera è d’usu di u corsu in a sucità è cusì, di difiniscia ni i mezi. Hà parmissu di cuncipiscia una nova cartula di a lingua corsa, ch’eddi sarani rivisti i mudalità, chì sarà pusiziunata in cuncurdenza di manera à risponda à l’attesi è i bisogni d’accumpagnamentu in lingua corsa di l’attori. Una prima tappa di spirimintazioni hè dighjà lanciata ad avali.
 
Infatti, attualmenti, a Cullittività di Corsica pruponi à i signatarii di a cartula di a lingua corsa un accumpagnamentu finanziariu in u quatru di u so sviluppu, a so difusioni è a so prumuzioni di a lingua corsa. St’accumpagnamentu istituziunali custituisci una tappa fundamintali in a custruzzioni di una sucità bislingua veda ancu plurilingua. Da risponda à i so bisogni novi è da aiutà li à purtà à bè l’insemi di l’azzioni almanaccati, a Cullittività di Corsica hà dicisu d’accumpagnà li, di modu cuncretu è cuntinuu, cù l’appoghju d’attori linguistichi.

U rinovu di l’impegnu di a Federazioni di i Fieri Rurali Agriculi è Artigianali di Corsica à prò di a lingua corsa

A Federazioni di i Fieri Rurali Agriculi è Artigianali di Corsica (FFRAAC) participeghja à l’urganizazioni di tredici avinimenti in u mondu campagnolu, dendu una piazza prediletta à i prughjetti di sviluppu cuncipiti è validati da u so cunsigliu. L’ughjittivu principali si cunvogli in ghjiru à a valurizazioni di l’attività di pruduzzioni agriculi è alimintarii, di l’attività artigianali, culturali è ambiintali. A missa in valori di u sapè fà anticu di tutti i so attori hè fundatu annant’à a trasmissioni di u so patrimoniu, di a lingua corsa è di un vucabulariu spicificu à u so mistieru. Parciò, è in seguita à a so prima adesioni à u dispusitivu di a cartula di a lingua corsa in u 2013, a FFRAAC hà dicisu di rinuvà è di prulungà u so impegnu à prò di a lingua corsa.

Un accumpagnamentu cuntinuu assicuratu da u cullittivu « Parlemu corsu ! »

L’accumpagnamentu di a FFRACC in a missa in opara di a so cartula di a lingua corsa sarà assicuratu da u cullittivu « Parlemu Corsu ! ». Da deci anni, st’attori indispinsevuli di a lingua corsa intarveni rigularmenti in i fieri campagnoli da prumova l’usu di u corsu. Par via di a so spirienza, u cullittivu era statu avvicinatu, in u 2016, da una fiera aderenti, par aiutà la à renda l’usu di a lingua corsa ottimu, à u scrittu com’è à l’urali, annant’à u campu di fiera. U cullittivu « Parlemu corsu ! » si scrivi dunqua di manera parfetta in sta dimarchja d’accumpagnamentu di l’attori di a cartula di a lingua corsa da aiutà li à rifletta à suluzioni da prumova è crescia l’usu di a lingua corsa è avvià si tandu versu una sucità bislingua.

Stu novu dispusitivu di prumuzioni integra, di una banda, i principii è l’impegni cumuni di a cartula di a lingua corsa (cf. Appicciu 1), è intruduci, di un’antra banda una particularità innuvativa cù a cuncipitura d’impegni spicifichi da u cullittivu chì accumpagna u signatariu. Tandu, in sta cartula di a lingua corsa, u cullittivu « Parlemu corsu ! » hà cuncipitu è pruposu à a FFRAAC una cartula spicifica chì pudaria essa appiigata di modu ginirali à tutti i fieri.

A FFRAAC s’ingaghja tandu à agiscia par a prumuzioni di a lingua corsa via a cuntinuità di l’uparazioni dighjà impresi è a missa in opara d’azzioni novi. L’usu di u corsu rinfurzarà u puteri d’attrazzioni di i fieri, dendu di più forza à l’aspettu veru ch’eddu ricerca u publicu criscendu a so ricivuta è a so capiscitura di l’usi è sapè fà isulani par via di a trasmissioni di a lingua corsa.

Page publiée le 02/04/2018 | Modifiée le 03/04/2018 à 12:01




Webcams et accessibilité des cols

Pour suivre nos actualités, téléchargez l'application Collectivité de Corse

Suivez-nous