 
			   
  U tempu utule : chì ghjè ?  
  Hè u tempu chì u zitellu hè spostu da veru à una, duie o più lingue. 
   
  Stà à sente, senza rendesine contu, una, duie o più lingue : i ginitori parlanu in trà d’elli, cù i figlioli, cù i vicini, à talefunu, i figlioli parlanu in trà d’elli, cù i vicini, à talefunu, si sente a televisione, a radiu, a musica, si vede è si sente figure, parolle dette è scritte, soni varii nantu à l’urdinatore, a tavuletta infurmatica, u funinu.  
  Senza rendesine contu, ghjè spostu di prifirenza à una lingua scritta, magiuritaria di modu ginarale, a lingua ufficiale di u paese ind’ellu campa. 
   
                                                                                                                                             
    
    
    
    
                                                                             
  
				 
 
			  
  U tempu utule : chì ghjè ?  
  In casa, parla, interagisce parlendu incù i so ginitori, i so fratelli è surelle, quelli di a so famiglia larga, quelli, vechji o zitelli, di u casale ind’ellu stà.  
  In scola, parla, interagisce parlendu incù a so maestra, l’aiuta(e) materna(e), i so picculi cammarati, quelli chì ponu intarvene in la scola.  
  I sciffri chì vi sò dati in stu ducumentu porghjenu una sfruttera ottima di u tempu : ùn si conta nè u tempu di a finetima, nè quellu di e vacanze. 
    
    
 
                                                                       
  
				 
U zitellu, quantu parla è sente parlà in casa ?  
   U zitellu di trè anni, u so tempu di veghja hè di circa 12 ore.  
   U zitellu, u tempu ch’ellu passa cù i ginitori in casa hè di circa 4 ore.  
   Dunque, durante 4 ore, hè ind’un bagnu di cumunicazione direttu (parla, interagisce) o indirettu (stà à sente da veru o sente di modu distrattu).  
  U zitellu, u tempu ch’ellu passa à parlà cù i ginitori hè di circa 2 ore.  
    
    
    
                                                                          
  
				 
U zitellu, quantu parla è sente parla in scola ?  
  Issu zitellu in scola ci passa 6 ore à ghjornu.  
  In scola, 1 ora a passa à fà a siesta.  
  Nantu à una ghjurnata, u tempu utule in scola hè dunque di 5 ore.  
    
    
       
                                                                             
  
				 
U zitellu, a so ghjurnata di scola : u tempu ch’ellu vene spostu à a lingua corsa  
  S’ellu face a scola immirsiva : 5 ore nantu à 6, 83% di u tempu utule.  
  S’ellu face u bislinguisimu à paru : 2 ore 30 nantu à 6, 42% di utempu utule.  
  S’ellu face trè ore à simana : 6,4% di u tempu utule.  
    
    
    
       
                          
  
				 
U zitellu, a so ghjurnata cumpletta : u tempu ch’ellu hè spostu à a lingua  
   S’ellu hè in a scola immirsiva : 5 ore nantu à 6 in scola, 2 ore in casa, 58% di u tempu utule.  
   S’ellu hè in scola di bislinguisimu paru : 2 ore 30 nantu à 6 in scola, 2 ore in casa, 37,5% di u tempu utule.  
   S’ellu face trè ore à simana : 19,9% di u tempu utule.  
    
                                                                              
  
				 
U zitellu, a so ghjurnata cumpletta : u tempu ch’ellu hè spostu à a lingua  
  S’ellu riceve un allevu monolinguu in francese in casa :  
    
   S’ellu hè in a scola immirsiva : 5 ore nantu à 6 in scola, 41,6% di u tempu utule.  
   S’ellu hè in scola di bislinguisimu paru : 2 ore 30 nantu à 6 in scola, 20,8% di u tempu utule.  
   S’ellu face trè ore à simana : 3,2% di u tempu utule.  
   
                                                                                
    
  
				 
Da riassume : u tempu utule sigondu i casi d’insignamentu  
    
   
    
    
       
| Scola immirsiva | Bislinguisimu paru | 3 ore à simana | |||
| Allevu bislinguu | 58% | 37,5% | 19,9% | ||
| Allevu monulinguu | 41,6% | 20,8% | 3,2% | ||
  
  È u zitellu chì sente in casa una antra lingua cà u francese ?  
   Da chjucu chjucu, trà lingua ufficiale è lingua di casa, prima d’entre à a scola, hè ind’un bagnu bislinguu.  
   In scola, a prisenza di u corsu, prestu prestu, ùn lu scummoda più : u so bislinguisimu casanu li ghjova da pudessi adattà.  
   In scola, a maestra, capu è capu, prateca cun ellu a micro-alternanza : li parla s’ellu ci vole in francese da esse sigura ch’ellu avarà capitu a cunsigna di a faccenda chì l’hè pruposta.  
   Ci vole à incuragì e famiglie, in casa, à cuntinivà à parlalli a lingua di a piccula zitillina. In issu modu, ùn ci hè rumpitura affittiva trà mezu sculare è mezu casanu.  
   
                                              
   
   
                          
  
				 


 
			  
			  
			  
			  
			  
			 
 
 
 










 
 
				 