Cullocchiu Resistenza è machja literaria u 16 è u 17 d'uttobre in Corti


In u quadru di a cummemurazione di i 70 anni di a Liberazione di a Corsica, u Cunsigliu di a lingua corsa - Accademia corsa di i Vagabondi, urganizeghja u cullocchiu internaziunale : « Resistenza è machja literaria – Résistance et maquis littéraire » u 16 è u 17 d'uttobre 2013 in Corti, in a sala Simon'Ghjuvanni Vinciguerra.



« Le maquis, c’est le manteau parfumé d’arbousiers, de hautes bruyères, de myrtes, de cistes et de lentisques, où la Corse fièrement se drape. Le maquis c’est le refuge inviolable où jadis nos pères tinrent tête à toutes les oppressions. C’est le palais vert, où nos bandits d’honneur vieillissent parmi les oiseaux, les chèvres et les sangliers. Le maquis ! Ce mot corse connaît une renommée qui sera immortelle. » 

Eccu quì e parolle evucative aduprate in u 1943 da Simon’Ghjuvanni Vinciguerra, prufissore di storia, militante cursistu è cumunistu, attore di prima trinca di a Resistenza isulana, literariu ammaestrendu in listessu modu lingua corsa è lingua francese. A machja hè questu mondu libaru fattu di tagliu, di boschi è di sepali, rifugiu di i resistenti. Per isse Francie, hè à a moda questa parolla affaccata di Corsica è riveste un sensu militare durante u veranu è l’istate 1943. A machja ammenta ancu u spaziu literariu, in questi mumenti chì « la poésie crie, accuse, espère » (Paul Eluard). À listessa epica, in cor di u rimusciu tragicu chì u s’hà da purtà, Simone Weil arreca u so cuncorsu à i Cahiers du Sud è sopratuttu à u numaru cunsacratu da Jean Ballard à u « Génie d’Oc et à l’homme méditerranéen », eppò a filusufia s’avvede chì « l’enracinement est peut-être le besoin le plus important et le plus méconnu de l’âme humaine. C’est un des plus difficiles à définir. Un être humain a une racine par sa participation réelle, active et naturelle à l’existence d’une collectivité qui conserve vivants certains trésors du passé et certains pressentiments d’avenir ». Ùn hà mancu appena persu di u so valore sta definizione. 
 
Ancu più tardi, in u so prifaziu à l’Anthologie de la poésie occitane publicata da Andrée Paule Lafont in u 1962, scrivia Louis Aragon : « Les miens étaient de Provence, ils en avaient cependant perdu à quelques mots près la langue. […] Je dois à l’ancienne poésie d’oc peut-être l’honneur de ma vie, je l’ai aux temps obscurs de notre pays suffisamment proclamé pour n’y point revenir, ayant puisé dans la morale courtoise ce qui fait le sens de notre chant, l’opposant à la morale des bandits, Allemands ou nés Français, cette conception de l’amour où la femme est reine, précisément qu’on avait voulu réduire au rôle de servante ». 

Stu cullocchiu prupone di porghje un sguardu novu annantu à e leie cumplesse trà spressione literaria è Resistenza, sopratuttu ma micca solu à traversu à e rilazione ch’ella hà ligatu incù i scrittori di lingue minurate in u spaziu francese è europeu. 

L'intervenzione seranu pruposte in corsu o in francese cù a traduzzione simultanea in corsu o in francese.
 
Cullocchiu Resistenza è machja literaria
Cummemurazione di i 70 anni di a Liberazione di a Corsica
16/10 17/10
9 ore
Accolta
9 ore
Literatura è cullaburazione
Muderatore : Marie-Jean Vinciguerra
Ronan Calvez : A literatura cum’è arma – Literatura brittona è cullaburazione
Valentina Sorbi : Fascisimu, guerra è resistenza
Paulu Desanti : Campu literariu di l'irredintisimu corsu
9 ore è 30
Presentazione
Pierre Ghionga, Cunsigliere esecutivu in carica di a  lingua corsa, Presidente di u Cunsigliu di a lingua corsa
Ghjacumu Thiers, Presidente di l’Accademia corsa di i Vagabondi
Jean-Guy Talamoni, Presidente di a cummissione literatura di u Cunsigliu di a lingua corsa
10 ore 15
Cunferenza pienaria
Didier Rey : A Corsica in a seconda guerra mundiale
10 ore è mezu
Scrittori è attori in a resistenza
Muderatore : Marie Ferranti
Geniu Gherardi : Vercors
Jean-Guy Talamoni : Simon-Jean Vinciguerra
Christophe Luzi : Lucie Aubrac è a nascita di a resistenza universitaria ?
Pauline Galli : Resistenza pulitica è puetica indè Paul Valery
Cristina Badosa : Tradizione è custruzzione di l’identità in Catalogna di u Nordu
Cullazione
2 ore è mezu
Figure è ripresentazione di a guerra in a literatura
Muderatore : Ghjuvan’Ghjaseppu Franchi 
Catia Sonetti : A narrazione di a fine di u fascisimu 
Sylvain Gregori : A figura di l’occupante talianu in a prupaganda clandestina è a literatura di testimunianza di a Resistenza corsa
Aurelia Arcocha : Gernika in a puesia di a fine di l’anni 30
Claire Torreilles : Resistenze è cuscenza di a storia in a Festa di Robert Lafont
Jean-Dominique Poli : René Char, a Resistenza, l’indiatura è i fundamenti di « l’umanisimu esigente »
Jean Arrouye : A Resistenza cum’è arradichera
 
2 ore
Resistenza è resistenti in a literatura oghjinca
Muderatrice : Maire-France Bereni
Jean Cazenave : Resiste per a scrittura di a storia, l’esempiu di  Koldo Mitxelena
Ur Apalategui : A machja basca : da u mitu rumanticu à a satara in e figurette
Ange-Toussaint Pietrera : Resistenza è cuntempuraneità. Imagine è lascita ind’a creazione literaria oghjinca
Olivier Pasquetti : U mitu di a terra primitiva cum’è locu di resistenza è di liberazione in l’opera di  Joan-Luc Sauvaigo
Marie-Jeanne Verny : Puesia uccitana è Resistenza
Cullazione
4 ore è mezu 
Visita di u Museu di a Corsica
4 ore è mezu 
Sintesi Ghjacumu Thiers

Telecaricate u prugramma bislinguu quì sottu.

 



CULLETTIVITÀ DI CORSICA - COLLECTIVITÉ DE CORSE
DGA chargée de l’éducation, de l’enseignement, de la formation et de la langue corse

Direzzione Lingua corsa - Direction Langue corse
33 cours Napoléon - 20000 Aiacciu
5 avenue Xavier Luciani - 20250 Corti
Espace Toga 2 - 10 bis rue Emile Sari - 20200 Bastia

linguacorsa@isula.corsica
Difusione sucetale : 04 95 51 66 06
Furmazione è insignamentu : 04 20 03 95 01
Cunsigliu linguisticu : 04 20 03 95 03