Premii di a Cullettività territuriale di Corsica


A cummissione literatura di u Cunsigliu di a lingua corsa, ghjuria di i Premii di a Cullettività territuriale di Corsica hà attribuitu i Premii 2014.



Affissu di i Premii 2014 di a Cullettività Territuriale di Corsica
Affissu di i Premii 2014 di a Cullettività Territuriale di Corsica

Da l'altra parti di Norbert Paganelli
Da l'altra parti di Norbert Paganelli




Per a categuria « creazione literaria in lingua corsa », a cummissione per a literatura prupone ch’ellu sia premiatu u libru di Norbert Paganelli: “Da l’altra parti”.



Natu in u 1954, Norbert Paganelli hà publicatu a so prima racolta "Soleil enthropique", in u 1973. I so testi mercati d'una malincunia scherzosa è di un mudernisimu calculatu u feranu selezziunà per u premiu François Villon è ripigliatu in parechje riviste puetiche.

Marcu Biancarelli
Marcu Biancarelli



Per a categuria « opera di creazione literaria in lingua francese chì abbia un ligame direttu cù a Corsica », a cummissione per a literatura prupone ch’ellu sia premiatu u libru di Marc Biancarelli “Orphelins de Dieu”.
 


Marcu Biancarelli hè un pueta, nuvellistu, dramaturgu, rumanzieru è traduttore natu u 17 d'ottobre di u 1968. Hè prufessore di lingua corsa. Autore di parechje opere publicate in corsu è in francese ind'è Albiana è Colonna editions, Marc Biancarelli hà cuminciatu à fà si cunnosce nantu à u cuntinente u Premiu d'Ouessant è più tardi cù a traduzzione in francese è in ollandese di Murtoriu, u so secondu rumanzu.

"Le grand dérangement" da Didier Rey è Geniu F-X Gherardi
"Le grand dérangement" da Didier Rey è Geniu F-X Gherardi


Per a categuria « assaghju o opera scentifica chì abbia un ligame direttu cù a Corsica », a cummissione per a literatura prupone ch’ellu sia premiatu u libru di Didier Rey è Geniu Gherardi “Le grand dérangement”.




Dopu avè insignatu in u secondu gradu Didier Rey à ottenutu una tesi di terzu ciculu in storia cuetanea  à l'Università di Metz. Hè Maestru di cunferenze à l'Università di Corsica dapoi u 2005.
Maestru di cunferenza à l'Università di Corsica in scenze di l’educazione (2003-2011), abbilitatu  à dirige ricerche (2010), Geniu Gherardi hè oramai Prufessore di l'Università (lingua, literatura è storia culturale di a Corsica). Hè l'autore di parechje opere è travaglii scentifichi.

 


Estru soiritosu de Ghjermana de Zerbi è Èlena Bonerandi
Estru soiritosu de Ghjermana de Zerbi è Èlena Bonerandi


Per a categuria « traduzzione literaria chì appia un legame direttu cù a Corsica o traduttu in lingua corsa », a cummissione per a literatura prupone ch’ellu sia premiatu u libru di Ghjermana de Zerbi è Èlena Bonerandi “Estru spiritosu”, à parità Evelyne Luciani “Don Gregorio Salvini- Giustificazione della rivoluzione di Corsica combattuta dalle riflessioni di un Genovese e difesa dalle osservazioni di un Corso”.


Ghjermana de Zerbi insignante di lingua è cultura corsa hà publicatu st'opera chì hè a reunione  di scritti di dece autori dapoi u XVIII imu seculu. Hè a luminosa prova chì in Corsica sà ride è aduprà tutti i generi di scrittura per ghjunghje ci: a cumedia, a satira, a parudia, a burla...
 

"Justification de la révolution de Corse" da Evelyne Luciani
"Justification de la révolution de Corse" da Evelyne Luciani





Evelyne Luciani hè prufessore di talianu diplumata di a Scola pratica di l'Alti Studii di Parigi (EPHE). Duttore di l'Università Paris-Sorbonne in filulugia è literatura paragunata. S'interressa, in principiu di u 2000 à a currispundenza trà Pasquale Paoli è Don Gregoriu Salvini. Hà publicatu dinù cù Dumenicu Taddei Trois prêtres balanins (A. Piazzola) è Les pères fondateurs de la nation corse (1728-1730), Albiana, 2009.





 



CULLETTIVITÀ DI CORSICA - COLLECTIVITÉ DE CORSE
DGA chargée de l’éducation, de l’enseignement, de la formation et de la langue corse

Direzzione Lingua corsa - Direction Langue corse
33 cours Napoléon - 20000 Aiacciu
5 avenue Xavier Luciani - 20250 Corti
Espace Toga 2 - 10 bis rue Emile Sari - 20200 Bastia

linguacorsa@isula.corsica
Difusione sucetale : 04 95 51 66 06
Furmazione è insignamentu : 04 20 03 95 01
Cunsigliu linguisticu : 04 20 03 95 03